Vineri, 13 noiembrie 2026, este o zi care adună două motive de neliniște: superstiția că data de 13, atunci când cade într-o zi de vineri, aduce ghinion și o predicție matematică potrivit căreia omenirea ar fi trebuit să ajungă chiar în această zi la un punct imposibil - o populație care se apropie de infinit.
În timp ce unii vor evita să înceapă lucruri importante, să plece la drum sau să ia decizii riscante, alții își vor aminti de gesturile despre care tradiția spune că țin răul la distanță: bat în lemn, aruncă sare peste umăr sau rostesc formule menite să alunge deochiul.
Dincolo de superstiții, data de 13 noiembrie 2026 are și o poveste științifică neobișnuită. În 1960, trei cercetători, Heinz von Foerster, Patricia M. Mora și Lawrence W. Amiot, au publicat în revista „Science” un articol intitulat „Doomsday: Friday, 13 November, A.D. 2026”. Titlul suna ca o profeție despre sfârșitul lumii, însă în spatele lui se afla un model matematic despre creșterea populației.
Printre cele mai cunoscute gesturi prin care oamenii încearcă să îndepărteze ghinionul se numără bătutul în lemn. Expresia „bat în lemn” este folosită mai ales după ce cineva vorbește despre un lucru bun care s-ar putea schimba sau despre o nenorocire pe care speră să nu o întâlnească. Obiceiul este întâlnit în mai multe culturi și este legat de credințe vechi potrivit cărora copacii ar fi fost locuiți de spirite protectoare. Prin atingerea sau lovirea lemnului, oamenii ar fi încercat să le ceară ajutorul ori să se ferească de influențele rele.
Un alt obiect cu o simbolistică puternică în credințele populare este sarea. O superstiție cunoscută spune că sarea vărsată prevestește o ceartă, iar pentru a îndepărta răul se aruncă un praf peste umărul stâng. Deochiul este o altă teamă veche, întâlnită în credințele populare românești. Copiii, în special, erau considerați vulnerabili dacă erau lăudați prea mult sau priviți cu invidie. Pentru a-i proteja, oamenii rosteau descântece, scuipau simbolic de trei ori în sân sau foloseau formule precum „să nu fie de deochi”.
Teama de ziua de 13 și credința că vinerea ar fi o zi nefavorabilă au istorii diferite. Numărul 13 a fost privit în multe culturi occidentale ca unul care aduce ghinion, mai ales prin contrast cu numărul 12, asociat cu ideea de ordine și întreg: 12 luni ale anului, 12 semne zodiacale sau 12 apostoli. În tradiția creștină, una dintre explicațiile invocate este Cina cea de Taină, la care au participat Iisus și cei 12 apostoli. Iuda, considerat al treisprezecelea participant, l-a trădat pe Iisus.
Vinerea a căpătat, la rândul ei, o semnificație apăsătoare în tradiția creștină, fiind ziua răstignirii lui Iisus. Asocierea celor două credințe a alimentat ideea că o zi de vineri care cade pe 13 este cu atât mai primejdioasă. Potrivit unei analize publicate de Biblioteca Congresului SUA, este dificil de stabilit momentul exact în care credințele separate despre vinerea nefastă și numărul 13 au devenit superstiția cunoscută astăzi.
Predicția a atras atenția presei americane, inclusiv a publicațiilor „Time” și „The New York Times”. Deși unii cercetători au criticat modelul, acesta a continuat să ofere estimări apropiate de evoluția populației mondiale în deceniile următoare. Modelul matematic a început să se îndepărteze de realitate în jurul anului 1993, când populația lumii nu a mai crescut în ritmul anticipat de cercetători. Una dintre explicațiile principale este reducerea natalității.
