Astăzi, România rămâne fără energie nucleară, odată cu oprirea controlată a reactorului 2 al Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă. Această decizie a fost luată din cauza debitului scăzut al Dunării, care a condus deja la oprirea reactorului 1 la sfârșitul lunii iulie.
Oprirea ambelor reactoare ale centralei, fiecare având o capacitate de 700 MW, va reduce cu 20% producția de energie electrică a țării. Această situație este deosebit de îngrijorătoare, având în vedere că centralele nucleare contribuie semnificativ la sistemul energetic național.
Citește și: Mai multe localități din Botoșani vor rămâne fără energie electrică joi
Ministerul Energiei a anunțat că deficitul de energie generat de oprirea centralei de la Cernavodă va fi compensat prin resurse alternative și importuri. Potrivit comunicatului ministerului, sistemul energetic se va baza pe energia eoliană, centralele pe cărbune și importurile de energie.
Prognoza meteorologică pentru următoarele 7 zile indică o producție medie estimată de 525 MW din surse eoliene, cu un maxim de 1.560 MW și un minim de 100 MW. Aceasta ar putea contribui semnificativ la acoperirea necesarului de energie electrică, în funcție de condițiile meteorologice.
Surse alternative pentru a compensa deficitul
În plus, se așteaptă ca o parte din deficit să fie acoperită prin producția Grupului energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia, care are o putere instalată de 330 MW și se află în rezervă. De asemenea, Hidroelectrica poate contribui cu minimum 300 MW, în limitele tehnice și ale resurselor de apă disponibile.
Ministerul Energiei subliniază că aceste resurse, împreună cu producția eoliană și alte opțiuni disponibile, oferă Dispecerului Energetic Național posibilitatea de a compensa deficitul de producție generat de oprirea Unității 2.
Prognozele pentru weekend sugerează o posibilă îmbunătățire a condițiilor hidrologice, iar autoritățile vor adapta măsurile în funcție de evoluția debitului Dunării, a producției și a consumului. Această situație evidențiază provocările cu care se confruntă România în asigurarea unei producții constante de energie electrică în contextul schimbărilor climatice și al resurselor disponibile.