În acest an, județul Botoșani nu a adus nicio medie de 10 la examenul de Evaluare Națională, spre deosebire de anul anterior, când trei adolescenți au reușit să obțină această performanță. Totuși, ar trebui să fim dezamăgiți de calitatea educației sau de copiii pe care îi avem în județ? Categoric nu, deoarece un număr de aproximativ 200 de elevi au reușit să obțină media 9 sau mai mult la acest examen, la care au fost înscriși aproximativ 3100 de copii din Botoșani.
De ce este important să nu judecăm? Pentru că acești tineri trec prin pubertate, prin procesul de maturizare, prin stări și emoții specifice vârstei. Mai multe date psihologice au arătat că presiunea examenului din clasa a VIII-a pune pe umerii elevilor conștiincioși o povară mult prea mare. Chiar dacă mulți încă mai cred că inteligența se măsoară în note, viața de zi cu zi contrazice acest fapt, pe lângă numeroasele studii la nivel european și nu numai. O notă poate echivala o informație învățată, însă nu va putea evalua cum acel copil o va pune în practică în viitor, după băncile școlilor.
Citește și: Mai multe localități din Botoșani vor rămâne fără energie electrică joi
Stresul copiilor este pentru mulți adulți „o prostie” sau „un răsfăț”, dar mulți dintre ei provin din medii rurale, unde educația din perioada comunistă învăța prin frică, dar mai presus de toate, în funcție de starea materială a familiei. Chiar dacă mulți vor contrazice aceste practici, știm cu toții adevărul necenzurat. Desigur, am generalizat cu acest exemplu, însă suficient de mulți adulți au avut parte de o asemenea educație. Poate sistemul de astăzi pare a fi mai la pământ decât în acele vremuri, din cauze diverse, enumerate de atâtea ori de către părinți sau profesori. De suferit nu are doar tânăra generație, ci fiecare în parte, căci salariile și pensiile vor trebui plătite de cineva.
Miniștri schimbați mult prea des, reforme peste reforme, toate au dus la un haos în educație. Am discutat cu câțiva adolescenți dintr-o școală din județ, iar unul dintre ei a mărturisit că „Educația în România este precum o persoană desfigurată care încearcă să se facă mai frumoasă decât era la început, apelând la plasticieni fără experiență.” Este o comparație dură, dar oare nerealistă?
Un alt adevăr crud care stă în spatele multor copii excepționali care au reușit să aducă performanțe este nevoia meditațiilor plătite de către părinți. Foarte mulți copii ajung să fie nevoiți să facă pregătire suplimentară contra cost înainte de examenele importante, precum Evaluarea Națională sau Bacalaureatul. Este normal ca un părinte să fie nevoit să plătească între 600-1400 de lei lunar pentru ca al său copil să obțină rezultate mulțumitoare? Răspunsul ar trebui să fie nu, însă în ultimii ani, el a devenit mai mult un da.
Cum s-a ajuns aici? Destul de simplu s-ar răspunde: multă materie ce nu mai lasă loc de exercițiu la clasă, profesori obosiți de sistem, copii care nu mai pun preț pe avantajul de a face meditații, considerându-le obligatorii și normale, un examen mult prea divers, ce nu sintetizează suficient de bine strictul necesar. Un alt fapt ar fi competiția pentru liceele de top din marile orașe, unde mediile de intrare te fac să crezi că un 8 este un calificativ prost.
Se cere mult de la copiii muncitori și prea puțin de la cei mai delăsători. Nu este normal ca un copil dintr-o clasă să obțină media 4, iar un altul 10, coleg cu acesta. Diferența este enormă și ține într-adevăr de munca depusă de fiecare dintre ei, însă ce ne facem dacă primul nu își permite meditații, face parte dintr-o familie defavorizată și nu are capacitatea necesară pentru a performa? Îl lăsăm la voia sorții, îl trecem clasa, îl lăsăm corigent sau repetent, ori încercăm să obținem de la el un 5 sau un 6 pe merit?
Fiecare copil trebuie să fie important, fiecare trebuie să știe să citească și să facă calcule de bază, să aibă o geografie cât mai generală și o istorie încât să nu cadă în capcana dezinformării. Nu este nevoie de probleme complicate de geometrie ca acel copil să se poată descurca bine în societate, în schimb are nevoie de noțiuni elementare. Nota 5 la examen ar trebui să se bazeze strict pe matematica de bază, de limba română necesară pentru a conviețui zilnic. Nu trebuie să stigmatizăm pe cei care nu ajung la 9 sau la 10, ci să le aflăm potențialul, care poate fi chiar mai mare decât al celor cu performanțe școlare excelente.
Dacă am discutat deja despre cei mai slab pregătiți pentru examenele curente, vreau să îi amintesc și pe cei care au muncit și muncesc enorm pentru acele rezultate cu care profesorii și Ministerul se mândresc. Merită toate felicitările, însă mai mult de atât, merită să fie ascultați și înțeleși. Rezultatele multora nu au venit doar prin pasiune sau prin muncă, ci prin nopți nedormite, stres, panică, presiunea părinților sau presiunea proprie, lacrimi și timp dedicat examenului.
Ce nu vorbește nimeni este că acești tineri au făcut rabat de la ieșiri sau de la odihnă doar-doar să reușească. Ar trebui ca fiecare să fie privit dincolo de reușită, să fie privit drept un copil muncitor care deja a făcut multe compromisuri pentru a reuși, nu doar drept un „tocilar” sau „un copil cuminte”.
Nu o medie de 10 ne arată cât de deștepți sunt sau nu sunt copiii noștri. Importanța constă în munca pe care copilul a depus-o în încercarea sa de a obține un rezultat cât mai bun, nicidecum rezultatul în sine, căci el depinde de mulți factori externi, precum gestionarea stresului sau starea de sănătate din respectiva zi. Județul nostru se poate mândri cu elevi excelenți nu doar la învățătură, ci chiar și prin activități extracurriculare, în pofida poziționării geografice într-o zonă mai slab dezvoltată.
Nu se poate nega nici faptul că același județ aduce și o rată mult prea mare de analfabetism funcțional, fapt care trebuie revizuit cât mai repede de cadrele didactice și de autoritățile competente.