Deputatul PSD de Botoșani, Marius Budăi, a lansat un nou atac la adresa premierului Ilie Bolojan, ca urmare a publicării datelor privind inflația din luna august 2026. Fostul ministru al Muncii a subliniat că, deși rata anuală a inflației a scăzut, aceasta nu reflectă o reducere a prețurilor pentru consumatori.
„Datele oficiale ale INS arată că, în august 2026, prețurile au fost cu 6,2% mai mari decât în august 2025”, a afirmat Budăi într-o postare pe Facebook. Această cifră este confirmată de Institutul Național de Statistică și indică o creștere a prețurilor de consum cu 0,22% față de luna iulie a acestui an, iar inflația a fost de 4,6% comparativ cu decembrie 2025.
Budăi a insistat asupra diferenței dintre încetinirea ritmului de creștere a prețurilor și o scădere efectivă a acestora. „6,2% este o creștere peste prețurile deja majorate. Nu este o reducere a prețurilor. Nu este o ieftinire”, a subliniat parlamentarul botoșănean.
După publicarea datelor INS, economiștii citați de Radio România au explicat că scăderea ratei anuale a inflației de la 8,2% în iulie la 6,2% în august demonstrează că prețurile cresc într-un ritm mai lent, nu că nivelul general al prețurilor a revenit la valorile anterioare.
Budăi a folosit în mesajul său expresia „Inflația Bolojenistă” și a avansat o creștere cumulată de 11,3% pentru perioada asociată măsurilor adoptate de Guvernul Bolojan. Acest procent reprezintă calculul prezentat de deputat și nu rata anuală a inflației comunicată de INS.
În continuare, Budăi a criticat măsurile Guvernului, afirmând: „În timp ce Guvernul Minus vorbește despre reforme, românii au primit propriul lor «pachet de reforme»: mai mult la magazin, mai mult la facturi, mai mult la pompă, mai mult la servicii, mai puțin în buzunar”.
Datele INS arată că serviciile au avut cea mai mare creștere anuală în august, de 11,28%, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 6,36%, iar alimentele cu 2,62%. Budăi a încheiat mesajul său cu un nou atac la adresa premierului, afirmând: „România nu trăiește în Excel. România trăiește la casa de marcat”, subliniind că efectele măsurilor economice trebuie evaluate prin impactul asupra cheltuielilor cotidiene ale populației.