Fostul internațional român și actual antrenor Emil Săndoi apare în arhivele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) ca titular al unui dosar de colaborator al fostei Securități. Conform documentelor consultate de Gazeta Sporturilor, Săndoi a fost recrutat în calitate de colaborator la 24 octombrie 1985, pe când avea doar 20 de ani și evolua pentru Universitatea Craiova. Numele conspirativ atribuit de Securitate a fost „Eugen”, iar activitatea consemnată în dosar se întinde până în august 1989.
Documentele arată că fostul fundaș a semnat un angajament prin care se obliga să sprijine organele de securitate și să furnizeze informații considerate relevante. În textul respectiv, Săndoi se angaja să păstreze secretul colaborării și să semneze materialele furnizate cu pseudonimul „Eugen”. Potrivit dosarului, în aceeași zi în care a fost recrutat, fotbalistul a predat și o „Notă de relații”, în care a enumerat mai mulți colegi de la Universitatea Craiova și de la lotul național de tineret despre care putea oferi informații, printre care Adrian Popescu, Octavian Popescu, Vasile Mănăilă, Gheorghe Popescu și Pavel Badea.
Citește și: Mai multe localități din Botoșani vor rămâne fără energie electrică joi
Înainte de recrutare, Securitatea a întocmit mai multe rapoarte privind profilul lui Emil Săndoi, descriindu-l drept un tânăr disciplinat, respectuos, fără vicii și cu „reale posibilități informative” în cadrul echipei Universitatea Craiova. După recrutare, „Eugen” a furnizat mai multe note informative despre persoane din anturajul său sportiv, inclusiv despre maseurul echipei, Aurelian Țîcu, și colegul Vasile Mănăilă.
Un aspect interesant evidențiat de documente îl reprezintă conexiunea dintre dosarul lui Emil Săndoi și cel al lui Gică Popescu, care are un dosar de colaborator atribuit sub numele conspirativ „Petrescu”. Într-una dintre notele semnate de „Eugen”, informațiile despre Gheorghe Popescu au fost atașate dosarului „Petrescu”. Totuși, Gică Popescu a contestat public autenticitatea documentelor, susținând că nu a colaborat cu Securitatea, iar CNSAS a stabilit în 2009 că acesta nu a avut calitatea de colaborator al Securității.
În cazul lui Emil Săndoi, dosarul conține atât angajamentul semnat, cât și mai multe note informative. Potrivit evaluărilor întocmite de ofițerii de legătură, informațiile furnizate de acesta erau considerate „cu valoare operativă” și utile pentru monitorizarea mediului sportiv. Contactat de Gazeta Sporturilor, Emil Săndoi a declarat că nu își amintește detalii despre presupusa colaborare cu Securitatea din perioada respectivă, afirmând: „Nu știu despre ce e vorba. E vreo declarație de-a mea acolo? Și dacă ar fi, cine poate garanta că e scris sau semnat de mine? Eu nu-mi aduc aminte despre așa ceva!”