Sursa foto: stiri.botosani.ro
O nouă campanie de cercetare arheologică româno-americană în marea fortificație getică din nordul Moldovei s-a desfășurat între 29 iunie și 13 iulie 2026, cu o echipă internațională de arheologi din România și Statele Unite ale Americii, sprijiniți de Muzeul Județean Botoșani.
Citește și: Mai multe localități din Botoșani vor rămâne fără energie electrică joi
Marea fortificație getică de la Stâncești, județul Botoșani, reprezintă un reper important pentru cea de-a doua epocă a fierului din spațiul est-carpatic. Ansamblul fortificat a funcționat între veacurile VI și III î.Hr., având dimensiuni impresionante și un sistem defensiv complex, fiind esențial pentru înțelegerea comunităților getice din acea perioadă.
Primele cercetări de amploare au fost efectuate între 1960 și 1969, sub conducerea arheologului Adrian C. Florescu. După o jumătate de secol, fortificația de la Stâncești a revenit în atenția cercetării arheologice sistematice, fiind parte a unui proiect internațional interdisciplinar.
Cercetările din 2026 au inclus investigații de suprafață, documentări aeriene cu ajutorul dronelor și prospecțiuni magnetometrice, având ca scop o mai bună înțelegere a sitului. Campania a marcat și reluarea cercetărilor arheologice invazive.
Colectivul de cercetare a fost format din dr. Alexandru Berzovan, drd. Marian Lie, dr. Owen Doonan, dr. Nicole Rose și drd. Berk Suleyman, fiind susținuți de conducerea Muzeului Județean Botoșani, respectiv dr. Aurel Melniciuc.
Rezultatele cercetărilor au fost promițătoare, fiind recuperate numeroase fragmente ceramice, inclusiv ceramica locală și fragmente din vase grecești de import. Dintre descoperiri, s-au evidențiat o groapă menajeră de mari dimensiuni și un complex arheologic cu posibile legături rituale, inclusiv două figurine antropomorfe din lut ars.
În paralel, au continuat investigațiile asupra peisajului din jurul fortificației, cu scopul de a oferi o imagine completă asupra modului în care fortificația de la Stâncești se integra în rețeaua de locuire a regiunii.
Noile cercetări își propun să readucă în atenția științifică un sit de o importanță excepțională, oferind răspunsuri noi asupra organizării și vieții cotidiene a comunităților getice din nordul Moldovei de acum mai bine de două milenii și jumătate.
Citește articolul integral pe Știri Botoșani