Președintele Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime, vrea ca funcționarii instituției să lucreze după principiile Kaizen, o metodă de management născută în Japonia și aplicată astăzi de companii și administrații din întreaga lume. Proiectul a stârnit însă discuții aprinse în ultima ședință a Consiliului Județean, unde a întâmpinat opoziția consilierilor PSD.
Ce înseamnă Kaizen
În limba japoneză, „kai” înseamnă schimbare, iar „zen” înseamnă bine. Împreună, cuvântul se traduce prin „schimbare în bine” sau „îmbunătățire continuă”.
Metoda a devenit cunoscută după al Doilea Război Mondial, când industria japoneză, în special Toyota, a început să o aplice în fabrici. Ideea de bază este simplă: în loc să aștepți reforme mari, care se lasă greu așteptate, faci în fiecare zi mici îmbunătățiri. Fiecare angajat, de la conducere până la ultimul funcționar, este încurajat să observe ce nu funcționează la locul lui de muncă și să propună soluții.
Kaizen pune accent pe eliminarea risipei de timp și de resurse, pe ordine la locul de muncă, pe proceduri clare și pe verificarea constantă a rezultatelor. Nu este o modă trecătoare, ci un sistem folosit de zeci de ani, de la marile companii auto până la spitale și instituții publice din Japonia, Marea Britanie sau Statele Unite. Chiar la Botoșani, compania Electroalfa aplică acest sistem de peste zece ani.
Ce le-ar aduce funcționarilor
Pentru angajații Consiliului Județean, Kaizen ar însemna, în primul rând, o muncă mai bine organizată. Dosarele ar circula mai repede între birouri, sarcinile ar fi mai clare, iar timpul pierdut cu hârtii inutile sau cu aprobări repetate ar putea fi redus.
Metoda îi implică direct pe funcționari în schimbare. Cine lucrează zi de zi cu un anumit proces știe cel mai bine unde se blochează lucrurile, iar Kaizen îi dă acestuia posibilitatea să propună îmbunătățiri. „Este perfecționare continuă. Ea duce la o modernizare, la o optimizare a fluxurilor și o mai mare claritate a muncii noastre în Consiliul Județean”, a explicat Valeriu Iftime.
De o administrație mai eficientă ar beneficia, în final, și botoșănenii, care ar aștepta mai puțin după documente și răspunsuri.
Cât costă
Potrivit președintelui CJ, primul curs de formare ar costa aproximativ 50.000 de euro, iar programul complet ar ajunge la circa 70.000 de euro. Proiectul discutat săptămâna trecută în plen prevedea 270.000 de lei pentru pregătirea angajaților, bani care provin din fonduri guvernamentale.
De ce se tem unii de schimbare
Orice metodă nouă de lucru aduce și reticență. Kaizen presupune evaluarea permanentă a modului în care se lucrează, iar asta poate scoate la iveală ineficiențe sau obiceiuri vechi. Pentru unii angajați, schimbarea rutinei înseamnă disconfort, iar discuțiile despre eficientizare sunt adesea privite cu teamă, ca un posibil semn al unor restructurări.
Specialiștii în management atrag atenția că, oricât de bună ar fi o metodă, ea funcționează doar acolo unde oamenii sunt dispuși să se implice.
Scandal în plen cu PSD
Proiectul a aprins ședința Consiliului Județean de săptămâna trecută. Valeriu Iftime a intrat într-un schimb dur de replici cu vicepreședintele CJ, social-democratul Dorin Birta, care a contestat modul în care amendamentul privind Kaizen a ajuns la vot. Consilierii PSD au pus sub semnul întrebării și oportunitatea cheltuielii, susținând că banii ar putea fi folosiți pentru alte nevoi ale județului.
Iftime le-a răspuns social-democraților întrebându-i dacă le este frică de educație. În cele din urmă, președintele CJ și-a retras amendamentul, urmând ca propunerea să fie discutată cu toate formațiunile politice înainte de un nou vot.










