Județul Botoșani are cu ce se mândri. La Cervicești, în ferma administrată de Cristian Andrici, se face agricultură așa cum se face în marile exploatații europene: cu genetică de top, tehnologie de precizie și calcul exact al fiecărui leu investit. Iar rezultatele îl recomandă drept unul dintre cei mai performanți fermieri din România.

Duminică, de la ora 13:30, ferma botoșăneană va fi prezentată întregii țări, la Național 24 Plus, în emisiunea Euroferma — o recunoaștere a nivelului la care s-a ajuns aici, la noi în județ.

Drumul unui agronom botoșănean până în elita agriculturii românești

Cristian Andrici nu este un nume oarecare în agricultura românească. Inginer agronom format la școala ieșeană de profil, el a ales să rămână și să construiască acasă, în județul lui — într-o vreme în care mulți tineri plecau. Astăzi, administrează Nord Agrotehnic, este membru al Cooperativei IAS Leorda și lucrează mii de hectare în Botoșani și în județele vecine.

Colegii de breaslă i-au recunoscut, de altfel, statutul: Andrici conduce Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice din Botoșani, organizație care reunește peste 100 de fermieri, cu circa 40.000 de hectare lucrate — practic, vocea agriculturii mari din județ.

Iar performanțele vorbesc singure. În urmă cu câțiva ani, una dintre fermele administrate de el scria istorie la nivel județean și național, cu producții record de grâu: 9.000 de kilograme la hectar pe unele sole și o medie de peste 7.250 kg/ha — aproape dublu față de media națională de atunci, de 4.800 kg/ha, și net peste media județului, de 4.100 kg/ha.

„Am folosit cele mai adecvate tehnologii. Am reușit să aducem pH-ul solului în zona corectă, am folosit cele mai bune îngrășăminte și cele mai bune fungicide", explica atunci agronomul botoșănean, adăugând că unul dintre secrete este și „genetica de bună calitate". O rețetă simplă în aparență, dar care cere știință, disciplină și investiții constante — exact filozofia pe care o aplică și astăzi, în câmpurile de la Cervicești.

În lanurile de rapiță: doi hibrizi de top, testați în condiții reale

În ferma de la Cervicești au fost urmăriți, în acest sezon, doi hibrizi de rapiță de la MAS Seeds: NYMPHEA și Columbia — genetici moderne, gândite pentru condițiile tot mai imprevizibile ale climei din ultimii ani.

Alina Lungu și Alina Petrea, din partea MAS Seeds, au explicat pe teren ce aduce fiecare. Columbia se remarcă prin vigoarea bună din toamnă, ramificarea puternică și toleranța la scuturare — calități esențiale pentru a trece cu bine peste iernile capricioase și a nu pierde boabe la recoltat. NYMPHEA, la rândul ei, vine cu un potențial ridicat de producție, toleranță la virusul galben al ridichii (TuYV) și un colet bine dezvoltat, în care planta își păstrează energia necesară viitoarelor ramificații.

Dar, așa cum spun chiar specialiștii, genetica este doar începutul. Oricât de bună ar fi sămânța, diferența o face ce se întâmplă cu ea în câmp.

Tehnologia care se vede cu ochiul liber

Iar la Cervicești, diferența se vede la propriu. Ciprian Bodescu, din partea Innvigo Agro România, a făcut demonstrația chiar în lan, comparând plante din parcele diferite. Rezultatele tehnologiei aplicate corect sunt vizibile cu ochiul liber: colet mai gros, mai mulți perișori absorbanți, o stare fitosanitară mai bună și cel puțin o ramificație în plus la fiecare plantă — iar fiecare ramificație în plus înseamnă, la recoltat, producție în plus.

În spatele acestor rezultate stă o schemă de tratamente bine pusă la punct: Kelpak, pentru stimularea sistemului radicular, CuPROTE, un produs pe bază de cupru pentru sănătatea plantelor, și Invister 300 SL, regulatorul de creștere folosit pentru o dezvoltare echilibrată și tulpini mai puternice, capabile să susțină încărcătura de silicve.

Precizie și eficiență: agricultura gândită ca o afacere sănătoasă

Poate cel mai grăitor aspect al fermei de la Cervicești este însă precizia cu care se lucrează. Cristian Andrici merge pe densități reduse — 28–30 de plante pe metru pătrat, acolo unde alții aruncă sămânță mult mai densă — pentru că știe că o plantă cu spațiu se ramifică mai puternic și produce mai mult. Semănatul se face cu utilaje de precizie, iar întreaga tehnologie, de la semănat până la recoltat, se încadrează într-un consum de carburant estimat la doar 44–45 de litri la hectar.

Fiecare verigă e calculată, fiecare cost cântărit, fiecare intervenție justificată economic. Iar obiectivul, formulat simplu, în stilul direct al fermierului: rapița să nu aducă doar primii bani în fermă, ci să mai și lase ceva în buzunar.

E o frază care rezumă perfect diferența dintre a lucra pământul și a face agricultură performantă. Și explică de ce ferma din Cervicești a devenit reper pentru fermierii din toată regiunea.

Botoșaniul agricol, tot mai sus

Povestea lui Cristian Andrici nu e una izolată — ea se înscrie într-o transformare mai amplă a județului. Botoșaniul, numit cândva „Bărăganul Moldovei" pentru pământurile sale fertile, renaște în ultimii ani prin fermieri care investesc în tehnologie de vârf, utilaje performante și genetică modernă. Iar oameni ca Andrici trag județul în sus, demonstrând că de aici, din nordul țării, se poate concura cu oricine.

Merită amintit și un detaliu care spune multe despre acest om: dincolo de fermele de producție, Cristian Andrici a construit, împreună cu soția sa, Diana Andrici, un proiect de suflet îndrăgit de întreg județul — Ferma Smărănditei din Leorda, locul unde familiile și copiii botoșănenilor descoperă natura și animalele.

Reportajul complet despre ferma de la Cervicești poate fi urmărit duminică, de la ora 13:30, la Național 24 Plus, în emisiunea Euroferma. Un motiv de mândrie pentru tot Botoșaniul. 🌾