Pe 1 septembrie începe anul bisericesc, spre deosebire de anul civil care începe pe 1 ianuarie. Această dată este semnificativă în tradiția ortodoxă, deoarece se consideră că în această zi a început creația lumii și tot în această zi Mântuitorul și-a început activitatea publică.
La romano-catolici, anul bisericesc începe cu prima duminică din Advent, adică duminica cea mai apropiată de 30 noiembrie, cu aproximativ patru săptămâni înainte de Crăciun. De asemenea, evreii își încep anul bisericesc în luna septembrie, în luna Tisri, având o zi de odihnă și aducând Domnului ardere de tot.
Citește și: Mai multe localități din Botoșani vor rămâne fără energie electrică joi
Semnificația lunii septembrie în tradițiile religioase
În prima zi din luna septembrie, evreii sărbătoresc diverse evenimente importante. De exemplu, apele potopului au scăzut, iar corabia lui Noe s-a oprit pe Muntele Ararat. Tot în această lună, Moise a coborât de pe Sinai cu tablele Legii, iar construcția cortului Domnului a început.
- Crearea lumii a început pe 1 septembrie.
- Activitatea publică a Mântuitorului a început tot pe 1 septembrie.
- Evrei sărbătoresc luna Tisri, având zi de odihnă.
Calendarul iulian și gregorian
Înainte de Hristos, existau două sisteme de calculare a timpului: calendarul egiptean, cu 365 de zile, și calendarul roman, cu 355 de zile. Această diferență a dus la necesitatea corectării lor. Împăratul roman Iuliu Cezar a adoptat în anul 46 î.Hr. calendarul egiptean, cunoscut ulterior ca „calendarul iulian”. Acesta a fost utilizat timp de 15 secole de întreaga creștinătate.
Deși în 1923, la un congres de la Constantinopol, majoritatea Bisericilor Ortodoxe au hotărât să adopte calendarul gregorian, data Paștelui continuă să fie calculată pe baza calendarului iulian, ceea ce generează neconcordanțe cu Biserica Catolică.