Datele furnizate de BNR pentru primele nouă luni din 2026 au evidențiat că România continuă să cheltuiește mai mult în străinătate decât câștigă, iar diferența a crescut ușor comparativ cu anul anterior.De asemenea, rezervele valutare ale băncii centrale au scăzut sub un prag semnificativ pentru economiști.
Contul curent, care reflectă fluxurile comerciale, serviciile, salariile, dividendele și transferurile, a înregistrat un deficit de 22,88 miliarde de euro în perioada ianuarie-septembrie.Aceasta reprezintă o creștere de aproximativ 4% față de aceeași perioadă a anului anterior, echivalând cu o medie zilnică de aproximativ 84 de milioane de euro.
Citește și: Comercianții anticipează scumpiri în comerț, dar nu și creșteri ale vânzărilor
Deficitul comercial pe partea de bunuri a crescut la 25,3 miliarde de euro, în condițiile în care exporturile au atins 70,3 miliarde, iar importurile au ajuns la 95,6 miliarde de euro.Deși exporturile au crescut, importurile au crescut mai mult, ceea ce a mărit diferența negativă cu 1,1 miliarde.
Excedentul din servicii și scăderea investițiilor străine directe
Pe de altă parte, România a înregistrat un excedent de 10,5 miliarde de euro în sectorul serviciilor, cu IT-ul și telecomunicațiile în frunte, generând 5,6 miliarde, urmate de transporturi cu 5,2 miliarde.Turismul a rămas pe minus, cu un deficit de 3,3 miliarde, deoarece românii cheltuiește mai mult în vacanțe în străinătate decât străinii în România, însă această diferență s-a redus ușor.
Veniturile secundare, care se referă la transferuri fără contraprestație, au scăzut de la un surplus modest de 267 milioane în anul anterior la un deficit de 242 milioane în 2026.Investițiile străine directe au suferit o scădere considerabilă, companiile externe aducând în țară 4,26 miliarde de euro, în comparație cu 6,82 miliarde în anul precedent, ceea ce reprezintă o diminuare de aproape 38%.Din totalul acestei sume, 3,24 miliarde constituie capital nou sau profit reinvestit, în timp ce restul reprezintă împrumuturi de la companiile-mamă.
Datoria externă cumulată a crescut cu 3,6 miliarde comparativ cu sfârșitul anului 2025, ajungând la 234,2 miliarde de euro.Datoria pe termen lung a rămas stabilă, dar datoria pe termen scurt, care trebuie achitată în mai puțin de un an, a crescut cu 8,2%, atingând 53,2 miliarde.De asemenea, titlurile de stat aflate în posesia străinilor au scăzut cu 6,7 miliarde, ca urmare a rambursărilor și a scăderii prețurilor pe piață.Împrumuturile directe ale sectorului public au crescut cu peste 5 miliarde în aceeași perioadă.
BNR a evaluat rezervele valutare în raport cu datoria externă care urmează să fie plătită în următoarele 12 luni, incluzând datoria pe termen scurt și ratele obligațiunilor pe termen lung care trebuie achitate în acest interval.La finalul lui 2025, rezervele acopereau integral aceste obligații, având un raport de 102,8%.La 30 septembrie 2026, acest raport a scăzut la 87,8%, ceea ce indică faptul că pentru fiecare 100 de euro datorie scadentă în următorul an, BNR dispune de aproximativ 88 de euro în rezerve.În plus, rezervele acoperă acum 5,4 luni de importuri, față de 6 luni la sfârșitul anului precedent.
Acest indicator nu sugerează un risc iminent de neplată a datoriilor, având în vedere că o mare parte din datorie se reînnoiește și nu toate plățile sunt efectuate din rezervele BNR.Cu toate acestea, el ilustrează cât de limitată este plasa de siguranță în cazul în care costurile de finanțare externă cresc sau se opresc brusc, iar această plasă s-a subțiat într-un an marcat de scăderea investițiilor străine și de menținerea unui deficit extern ridicat.










