Sursa foto: stiri.botosani.ro
Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani, a reiterat importanța conectării orașului Botoșani cu Iași printr-o cale ferată care să sprijine transportul de mărfuri și mobilitatea locuitorilor din zonă. Aceste afirmații au fost făcute pe 4 noiembrie, în cadrul Forumului „Conectăm Moldova” desfășurat în Iași.
Citește și: Consiliul Județean Botoșani lansează licitația pentru construirea unui ambulatoriu la Darabani
În cadrul evenimentului, Valeriu Iftime a cerut fonduri pentru drumul expres Botoșani–Salcea, precum și includerea traseului Botoșani–Vercicani în planurile de investiții, alături de susținerea legăturii feroviare Botoșani–Iași, prin Hârlău.
Președintele Consiliului Județean Botoșani a promis încă din anul 2024 să facă demersuri către Ministerul Transporturilor pentru a relua lucrările pe tronsonul Botoșani–Hârlău, să extindă rețeaua între Săveni și Darabani, cu conectare la nodul feroviar Dângeni, și să modernizeze linia Iași–Dângeni–Dorohoi. El a considerat acest proiect fezabil, deși a menționat dificultățile de finanțare, subliniind că înainte de 1989 exista un plan pentru a realiza legătura feroviară dintre Botoșani și Iași, crucială pentru dezvoltarea economică și culturală a regiunii.
Senatorul PNL Ovidiu Jitaru a evidențiat, într-un interviu acordat pentru Știri.Botoșani.Ro, importanța unui efort comun al administrațiilor locale și a susținerii la nivel central. El a criticat neglijarea liniei feroviare Botoșani–Hârlău în strategiile CFR, afirmând că este un traseu uitat și că pentru a realiza o linie rapidă între Botoșani și Iași este nevoie de un efort susținut care depășește capacitățile unui parlamentar.
Proiectul căii ferate Botoșani–Hârlău a fost inițiat în toamna anului 1987, având o lungime de 57 km, destinat să scurteze distanța feroviară dintre Iași și Botoșani cu 87 km. Lucrările au fost întrerupte în 1989, când linia era parțial finalizată pe 18 km, iar șantierul era blocat în apropierea localității Flămânzi. Deși statul a scos traseul din lista investițiilor, în 1998 s-a finalizat tunelul de la Hârlău, parte a unui grup de tuneluri feroviare neutilizate în România.
O încercare de a relua lucrările a avut loc în anul 2007, când directorul SN CFR Călători a inclus ruta Hârlău–Flămânzi în planul de investiții, estimând o sumă de 1,2 milioane lei pentru finalizarea acestora, dar fondurile nu au fost alocate de guvern. De-a lungul timpului, lucrările au fost afectate, iar componentele metalice au fost furate sau au ruginit, iar traseul a fost deteriorat din cauza construcțiilor și modificărilor la drumurile agricole.
Între anii 2000 și 2004, poliția din județul Botoșani a deschis dosare penale pentru furtul de șine și traverse de cale ferată. Reluarea lucrărilor este complicată și de necesitatea de a construi un al doilea tunel feroviar de aproximativ 300 m în zona comunei Deleni.
O evaluare realizată de Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est cu mai bine de zece ani în urmă a arătat că, din cauza abandonării proiectelor de infrastructură feroviară precum Dângeni–Săveni–Darabani și Hârlău–Flămânzi–Botoșani, aproape 46% din populația regiunii nu are acces la rețeaua feroviară.
În lipsa unor perspective viabile, Botoșaniul rămâne tot mai izolat economic, cultural și politic față de restul țării.
Citește articolul integral pe Știri Botoșani
Precizare: Toate persoanele menționate în acest articol beneficiază de prezumția de nevinovăție, prevăzută de art. 23 alin. (11) din Constituția României și de art. 4 din Codul de procedură penală, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.
