Pe 20 iulie, creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Ilie, unul dintre cei mai importanți sfinți din calendarul creștin-ortodox. Acesta este cunoscut și ca „Sfântul care aduce ploaia”. De-a lungul timpului, s-au legat de figura sa o sumedenie de tradiții și obiceiuri.

Sfântul Ilie era fiul unui preot al Legii vechi, care locuia în cetatea Tesve, din Galaad (Israel), situată dincolo de Iordan. De aici provine și numele prorocului – Ilie Tesviteanul. Potrivit tradiției, tatăl lui Ilie a avut o viziune în care oameni îmbrăcați în veșminte albe îl înveleau pe Ilie în haine de foc și îi dădeau să mănânce o flacără, interpretată de preoții templului din Ierusalim ca fiind alegerea lui Dumnezeu pentru slujirea profetică.

Ce tradiții sunt legate de Sfântul Ilie?

Sfântul Ilie a trăit cu peste opt sute de ani înainte de întruparea Mântuitorului, pe vremea regelui Ahab, în regatul Israel din Samaria. Regele Ahab, influențat de soția sa, a introdus cultul zeului Baal în regatul israelitean. La porunca lui Dumnezeu, Sfântul Ilie a ajuns la curtea regelui Ahab și i-a vestit că poporul va fi pedepsit prin secetă, cerurile urmând a fi închise timp de trei ani și jumătate.

• Ilie se ascunde la pârâul Cherit, unde este hrănit de un corb.
• Ajunge la văduva din Sarepta Sidonului, unde face minuni.
• Propune împăratului să ridice un jertfelnic pe Muntele Carmel pentru a dovedi puterea lui Dumnezeu.

Superstiții și obiceiuri de Sfântul Ilie

Se spune că Sfântul Ilie cutreieră norii, fulgeră și pedepsește răul cu biciul său de foc. De asemenea, el îi caută pe dracii care se ascund în casele oamenilor sau în trupul animalelor. În ajunul zilei de Sfântul Ilie, fetele nemăritate obișnuiau să meargă noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă, unde se dezbrăcau și se tăvăleau prin cânepă, sperând că astfel își vor găsi un soț.

Aceste tradiții și superstiții reflectă importanța lui Sfântul Ilie în cultura populară, fiind un simbol al fertilității și al protecției împotriva răului.