Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a publicat joi, 27 august, proiectul Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, respectiv grilele de salarizare și calendarul de implementare.
Actul normativ stabilește viitoarea grilă de salarizare pentru angajații din sectorul bugetar. Documentul a fost pus în consultare publică împreună cu anexele care reglementează salarizarea și condițiile specifice pentru principalele categorii profesionale din sistemul public.
Citește și: Primăria Botoșani a propus închirierea unui spațiu de birouri cu 80 de euro pe lună
Potrivit proiectului, se păstrează plafonul de 20% pentru sporuri, indemnizații, prime și premii, calculate la nivelul ordonatorului principal de credite. Pentru sistemul public de sănătate este prevăzut un mecanism distinct, care permite acoperirea eventualelor depășiri prin transferuri de fonduri în interiorul bugetului instituției.
Proiectul introduce o nouă grilă de salarizare bazată pe 12 grade salariale. Coeficienții pornesc de la 1,00 pentru primul grad și ajung până la 8,00 pentru gradul maxim. Salariile de bază vor fi calculate prin raportarea acestor coeficienți la valoarea de referință stabilită prin lege, la care se adaugă drepturile aferente vechimii.
Documentul reglementează și acordarea premiilor de performanță pentru angajații care obțin rezultate profesionale deosebite, participă la activități speciale sau înregistrează un volum de muncă semnificativ peste nivelul obișnuit. O noutate este introducerea unui spor de până la 15% pentru anumite categorii de angajați din administrația publică locală. Acordarea acestuia va depinde de capacitatea administrației de a menține cheltuielile de personal în limitele stabilite raportat la veniturile proprii.
Proiectul prevede și un mecanism anual de monitorizare a impactului bugetar al salarizării. Ministerul Finanțelor va publica în fiecare an un raport privind evoluția cheltuielilor de personal și efectele financiare ale aplicării noii legi.
Publicarea proiectului are loc după ce Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, a acuzat PSD că a blocat negocierile pentru noua lege a salarizării. Potrivit ministrului, social-democrații au făcut afirmații contradictorii în timpul negocierilor, exprimându-și în întâlniri preocuparea pentru limitarea cheltuielilor, în timp ce, în opinia sa, ar fi alimentat nemulțumirile sindicatelor.
„Negocierile pentru legea salarizării nu au eșuat, au fost eșuate. Responsabilitatea aparține PSD, care a avut timp din 2021 să pregătească acest proiect, dar a fugit de răspundere”, a declarat Pîslaru. Ministrul a afirmat că solicitările sindicatelor ar fi depășit cu aproximativ patru miliarde de lei posibilitățile financiare ale României în cazul educației și cu alte două miliarde de lei în cazul sănătății.
Sorin Grindeanu, liderul PSD, a lansat un atac la adresa premierului interimar Ilie Bolojan pe tema eșecului negocierilor, susținând că Executivul nu a reușit să elaboreze un proiect care să fie acceptat atât de partidele aflate la guvernare, cât și de partenerii sociali.
Premierul interimar consideră că vina este a PSD, care „a compromis, în mod iresponsabil și populist, șansa României de a încasa 770 de milioane de euro”.