Negocierile de pace între SUA, Rusia şi Ucraina s-au încheiat la Abu Dhabi cu promisiunea unui schimb masiv de prizonieri, dar fără armistiţiu, fără un compromis privind Donbasul şi fără garanţii de securitate pentru Kiev. Deşi Moscova a obţinut un acord de principiu pentru un schimb de prizonieri, problema esenţială rămâne: cine va stabili regulile de securitate ale Europei?
Vladimir Medinski, şeful delegaţiei ruse, a anunţat că s-a convenit un schimb masiv de prizonieri. Jared Kushner, negociator american, a confirmat înţelegerea, dar detaliile privind numărul exact de persoane eliberate nu au fost stabilite. Generalul rus Aleksandr Zorin a avansat un termen de două-trei săptămâni pentru realizarea schimbului, după clarificarea procedurilor. Totuşi, este important de menţionat că, în timp ce se discutau aceste aspecte umanitare, atacurile cu drone au continuat de ambele părţi, ceea ce subliniază contradicţia dintre negocieri şi realitatea de pe teren.
În centrul blocajului negocierilor se află regiunea Donbas, unde Rusia continuă să revendice controlul, în timp ce Ucraina respinge cedarea teritoriilor. Serghei Lavrov a declarat că stabilirea unei noi arhitecturi de securitate europeană ar trebui să preceadă soluţionarea conflictului. Aceasta schimbă dimensiunea problemei, implicând relaţia dintre Rusia şi NATO, precum şi statutul militar al Ucrainei.
România, fiind parte din categoria de state NATO admise după 1997, se află în centrul acestei discuţii, iar viitorul securităţii europene va influenţa direct stabilitatea la graniţele sale.
