Peste 1,3 milioane de bugetari din România — printre care mii de profesori, medici, funcționari și polițiști din județul Botoșani — se pregătesc pentru una dintre cele mai mari schimbări din ultimii ani. Noua lege a salarizării, asumată de România prin PNRR, promite să răstoarne complet modul în care sunt calculate salariile din sistemul public. Iar pentru mulți, vestea nu e deloc bună.

Ce se schimbă, de fapt

Proiectul noii legi, care ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027, aduce trei lovituri majore.

În primul rând, dispar zeci de sporuri. Din cele 151 de sporuri existente acum în sistemul public, 87 ar urma să fie eliminate. Printre ele, unul care doare direct la buzunar: indemnizația de hrană, în valoare de 347 de lei brut pe lună.

În al doilea rând, sporurile care rămân sunt plafonate drastic. Dacă până acum suma sporurilor și primelor putea ajunge la 30% din salariul de bază, noul plafon coboară la 20%.

Iar în al treilea rând, se introduce o grilă unică de salarizare: fiecare funcție primește un coeficient, care se înmulțește cu o valoare de referință stabilită inițial la 4.100 de lei.

Cine pierde cel mai mult

Deși pe hârtie unele salarii de bază par decente, problema stă în sporurile care dispar. Pentru multe categorii, acestea reprezentau 30–40% din venitul lunar.

Un exemplu concret: un agent de poliție cu un salariu de bază de 6.000 de lei putea primi, până acum, între 1.800 și 2.000 de lei în sporuri. Prin noua lege, cu plafonul de 20%, va putea primi maximum 1.200 de lei — o pierdere lunară considerabilă.

Sunt eliminate sau reduse și alte sporuri importante: sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare (celebrul „spor de antenă"), sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, iar sporul pentru condiții grele de muncă scade de la 15% la 5%. Dispare și indemnizația pentru titlul de doctor, care va fi inclusă în salariul de bază doar pentru profesori.

Cine e ferit

Nu toate sporurile dispar. Legea menține câteva considerate esențiale: sporul de 10% pentru control financiar preventiv și, mai ales, sporul de 40% pentru personalul care gestionează proiecte cu fonduri europene — acordat atât funcționarilor, cât și aleșilor locali, precum primarii sau președinții de consilii județene.

În plus, apare un element nou: un premiu de performanță de până la 20–30% din salariu. Atenție însă — acesta va fi acordat doar unei părți dintre angajați (maximum 30%), deci nu toată lumea va beneficia de el.

Argumentele autorităților

Guvernul susține că reforma e necesară pentru a corecta dezechilibrele acumulate în ani. Actuala lege, în vigoare din 2017, a generat, potrivit autorităților, discrepanțe uriașe între diferite categorii de bugetari, cu sute de sporuri, legi speciale și excepții care făceau imposibilă orice comparație corectă.

Scopul declarat: mai multă echitate, transparență și orientare către performanță. Iar reforma e parte din angajamentele asumate prin PNRR.

Nemulțumiri și amenințări cu protestul

Sindicatele nu privesc însă cu ochi buni schimbările. Multe categorii de bugetari vor avea venituri diminuate, iar reprezentanții angajaților cer echitate și avertizează că reforma ar putea lovi tocmai în oamenii care duc greul în sistem.

Există și un risc mai subtil: potrivit analiștilor, mulți bugetari ar putea rămâne ani întregi cu salariile blocate, fără creșteri reale, după ce își pierd sporurile de care depindeau. Iar orice schimbare de funcție, promovare sau transfer ar putea face să dispară eventualele compensații.

Trebuie spus și că, momentan, e vorba despre un proiect — Ministerul Muncii a precizat că draftul nu reprezintă varianta finală, iar cifrele pot suferi modificări până la adoptare.

Ce înseamnă pentru Botoșani

Într-un județ ca Botoșani, unde sistemul bugetar — școli, spitale, primării, instituții publice — este unul dintre cei mai mari angajatori, o astfel de reformă se va simți direct în buzunarele a mii de familii.

Pentru un profesor, un asistent medical sau un funcționar din Botoșani, dispariția indemnizației de hrană și plafonarea sporurilor pot însemna câteva sute de lei mai puțin în fiecare lună — o diferență deloc neglijabilă în contextul actual, cu inflație ridicată și prețuri în creștere.

Rămâne de văzut forma finală a legii și dacă presiunea sindicatelor va reuși să atenueze o parte dintre aceste măsuri. Cert este că 2027 se anunță un an de mari schimbări pentru toți cei plătiți din bani publici. 💼