România continuă să aibă cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, iar prețurile ar putea crește și în lunile următoare, în special la combustibili, energie și alimente. Deși salariile au crescut în termeni nominali, puterea de cumpărare rămâne sub presiune, iar instabilitatea politică adaugă noi riscuri pentru economie.
Într-o analiză pentru Digi24.ro, economistul Costin Ciora a explicat de ce România se confruntă cu scumpiri mai mari decât alte state europene, cum ajung costurile energiei în prețurile de la raft și ce pot face românii pentru a-și proteja bugetele. Rata anuală a inflației a urcat la 6,61% în septembrie 2026, de la 6,17% în august, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). Cele mai mari creșteri au fost înregistrate la servicii, unde prețurile au avansat cu 11,12% față de aceeași lună a anului trecut. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,06%, iar produsele alimentare cu 3%.
România a rămas și în septembrie țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat publicate vineri. Rata anuală calculată după metodologia europeană a fost de 6,5%, comparativ cu o medie de 3,8% la nivelul UE. Următoarele poziții au fost ocupate de Lituania, cu 6,1%, și Bulgaria, cu 5,6%. Diferența dintre valorile raportate de INS și Eurostat provine din metodologiile de calcul.
Costin Ciora a explicat că inflația nu reprezintă creșterea prețului unui singur aliment sau serviciu, ci modificarea medie a prețurilor pentru un coș de bunuri și servicii cumpărate de populație. „Inflația este, de fapt, această creștere generalizată a prețurilor. Practic, ne arată cu cât s-a modificat prețul unui coș de cumpărături de la o perioadă la alta”, a spus Ciora.
Una dintre principalele explicații pentru inflația mai ridicată din România este suprapunerea mai multor șocuri asupra prețurilor, începând din vara anului trecut. Primul a fost liberalizarea pieței energiei electrice, în iulie 2025, care a dus la creșteri puternice ale facturilor. Ulterior, în august, au intrat în vigoare majorări ale TVA și accizelor, adoptate în contextul măsurilor de reducere a deficitului bugetar.
Ciora a subliniat că, pentru populație, problema este mai simplă: multe dintre produsele cumpărate frecvent costă considerabil mai mult decât în urmă cu un an, iar reducerea inflației față de perioadele de vârf nu a însemnat și revenirea prețurilor la nivelurile anterioare. „Am avut această scădere de la vârful inflației de peste 10%, aproape 11% în luna mai, scădere pe care am văzut-o în iulie și august, iar acum, în septembrie, avem o ușoară revenire a inflației”, a explicat economistul.