Mucegai în colțuri, curent prin prize, apă lângă geamuri, pompe de căldură care pornesc de zeci de ori pe zi: multe probleme ale caselor noi încep pe șantier. Cinci cazuri reale, discutate pe un forum românesc de construcții, arată cauza și reparația corectă.
Cazurile au fost analizate de Pana Dezideriu Florian, Certified Passive House Consultant, certificat de Passive House Institute din Darmstadt, care publică pe sempersupra.ro calculatoare gratuite pentru izolație, ventilație și costuri.
1. Izolația „cât să ajungă banii”
O casă din BCA, cu parter și mansardă, de 9 pe 8 metri, a fost izolată pe exterior cu doar 5 centimetri de polistiren. După mutare, pe pereți a apărut mucegaiul.
Reparația are două etape. Acum: umiditatea se ține iarna între 40 și 55 % RH, prin aerisire corectă sau ventilatoare de evacuare în baie și bucătărie, plus un dezumidificator cât timp BCA-ul se usucă. Apoi: încă 10 centimetri de izolație pe fațadă, cu centurile, buiandrugii și soclul îmbrăcate, și 30 de centimetri de vată minerală în acoperiș.
Diferența de preț dintre 5 și 10 centimetri este mică. După prețurile calculatoarelor sempersupra.ro, sistemul de fațadă costă în jur de 200 de lei pe metru pătrat indiferent de grosime, iar placa adaugă 3,4–4,3 lei pe centimetru. La această casă, 10 centimetri în loc de 5 înseamnă 2.400–3.100 de lei în plus, sub 10 %. Grosimea pentru acoperiș se verifică gratuit cu un calculator izolație acoperiș.
2. Punțile termice lăsate neizolate
Într-o casă terminată în 2019, pereții au primit 10 centimetri de polistiren grafitat, dar soclul doar 3 centimetri de polistiren extrudat. În prima iarnă, mucegaiul a apărut în două colțuri, chiar deasupra plintei. Proprietarul se întreba dacă singura soluție este clorul, de fiecare dată.
Nu este. Colțul e rece pentru că acolo izolația se subțiază. Până la primăvară: umiditate sub control, mobila departe de colțuri, fungicid pe mucegai, un ventilator mic care mișcă aerul cald al camerei de-a lungul colțurilor și o casă încălzită mai bine. Când se poate săpa, soclul primește încă un strat de polistiren extrudat, până la grosimea izolației peretelui, plus izolație sub nivelul solului.
3. Ferestre montate „doar în spumă”
La o renovare, spuma din jurul unui geam termopan a fost scoasă și acoperită cu glet pe interior, iar pe exterior nu s-a făcut nimic. După câteva zile de ploaie, lângă geam a apărut o pată de apă.
Cum fațada nu este refăcută încă, orice moment e bun: glaful exterior se remontează, rostul se umple cu etanșant și se aplică banda exterioară. Banda interioară nu merită costul aici, pentru că ar însemna desfacerea tencuielii noi. „Nu este o casă pasivă. Dubla bandă nu e obligatorie, e doar o precauție în plus. A fost încă o montare proastă, cum vedem pe aproape orice șantier”, spune Pana Dezideriu Florian.
4. Etanșeitatea pe care nu o măsoară nimeni
Într-un apartament dintr-un bloc nou, proprietarii au simțit aer rece ieșind din două prize de lângă pat, pe peretele comun cu vecinii. Tuburile pentru cabluri leagă dozele între ele, așa că aerul intră dintr-un loc rece: pod, ghenă, perete exterior sau doza vecinului.
Locul se caută cu un creion de fum și se etanșează acolo, nu doar la priză. Un test de etanșeitate la aer (blower door), făcut înainte de finisaje, ar fi găsit problema pe când era încă ieftin de reparat.
5. Pompa de căldură montată ca o centrală pe gaz
O casă de 147 de metri pătrați de lângă Iași are o pompă de căldură de 12 kW. Între sfârșitul lui noiembrie și începutul lui ianuarie a pornit de 1.036 de ori, în jur de 26 de porniri pe zi.
Vinovatul nu este neapărat mărimea: după calculatorul de pompe de căldură al aceluiași site, o asemenea casă are nevoie de 7 până la 12 kW, după cât de bine e izolată. „De cele mai multe ori, problema e instalația, făcută de oameni care cred că o pompă de căldură funcționează ca o centrală pe gaz”, explică specialistul. Calorifere prea mici, pardoseală radiantă subdimensionată sau un covor gros în sufragerie, restricții de debit, pompe, termostate și zone de care sistemul nu are nevoie: fiecare o poate face să meargă prost.
Cauza, nu simptomul
Clorul pe mucegai, spuma în priză sau încă un termostat amână problema până în iarna următoare. Regula care leagă toate cele cinci cazuri este una singură: „Repari întotdeauna cauza, nu simptomul.”











