Flăcările îi cuprind marginile pașaportului lui Omar; el afirmă că a fost recrutat pentru armata rusă de către Polina Alexandrovna Azarnîh, care i-ar fi promis roluri necombatante și cetățenie, dar l-a trimis pe linia frontului și i-a ars pașaportul.
Flăcările îi cuprind marginile pașaportului lui Omar. „Arde bine,” spune în rusă o femeie nevăzută în videoclip. Omar, un muncitor sirian în construcții în vârstă de 26 de ani, fusese trimis de aproximativ nouă luni pe linia frontului în războiul Rusiei din Ucraina când clipul a ajuns pe telefonul său.
Cunoștea vocea femeii. Era Polina Alexandrovna Azarnîh, despre care spune că l-a ajutat să se înscrie pentru a lupta de partea Rusiei, promițându-i un loc de muncă bine plătit și cetățenie rusă. Dar acum era furioasă.
Într-o serie de mesaje vocale din Ucraina, Omar, care vorbește sub un pseudonim pentru siguranța sa, descrie cum a ajuns prins și îngrozit în zona de război.
El spune că Azarnîh i-a promis că, dacă îi plătește 3.000 de dolari (2.227 de lire sterline), se va asigura că va rămâne într-un rol necombatant. Dar, afirmă el, a fost trimis în luptă după doar 10 zile de instruire, așa că a refuzat să plătească, iar ea a reacționat în cele din urmă arzându-i pașaportul.
Spune că a încercat să refuze participarea la o misiune, dar comandanții l-au amenințat că îl vor ucide sau încarcera.
„Am fost păcăliți… această femeie este o escroacă și o mincinoasă”, spune Omar.
O investigație a urmărit modul în care Azarnîh, o fostă profesoară în vârstă de 40 de ani, folosește un canal de Telegram pentru a ademeni tineri — adesea din țări sărace — să se alăture armatei ruse.
Mesajele video zâmbitoare și postările optimiste ale fostei profesoare oferă „contracte pe un an” pentru „serviciul militar”.
O echipă de investigație a identificat aproape 500 de cazuri în care aceasta a furnizat documente, denumite „invitații”, care le permit destinatarilor să intre în Rusia pentru a se înrola în armată. Este vorba despre bărbați — în principal din Siria, Egipt și Yemen — care par să-i fi trimis datele din pașaport pentru a se înrola.
Însă recruții și rudele lor au declarat că ea i-a indus în eroare pe bărbați, făcându-i să creadă că vor evita luptele, nu le-a explicat clar că nu vor putea pleca după un an și i-a amenințat pe cei care au contestat-o. Contactată, ea a respins acuzațiile.
Douăsprezece familii ne-au spus despre tineri despre care afirmă că au fost recrutați de ea și care acum sunt morți sau dați dispăruți.
Pe plan intern, Rusia a extins recrutarea obligatorie, a înrolat deținuți și a oferit prime de înscriere din ce în ce mai generoase pentru a-și menține operațiunea din Ucraina, în pofida pierderilor substanțiale.
Potrivit NATO, peste un milion de soldați ruși au fost uciși sau răniți de la invazia pe scară largă din 2022, dintre care 25.000 au fost uciși doar în luna decembrie 2025.
Cercetările realizate de o echipă care a examinat necrologuri și alte înregistrări publice ale deceselor sugerează că pierderile trupelor ruse în Ucraina au crescut anul trecut într-un ritm mai rapid ca oricând.
Este dificil de stabilit câți străini s-au alăturat armatei ruse. Analiza realizată — care a examinat și numărul străinilor uciși și răniți — sugerează că cel puțin 20.000 ar fi semnat contracte, inclusiv din țări precum Cuba, Nepal și Coreea de Nord.
Și Ucraina a suferit pierderi semnificative de trupe și a acceptat, la rândul ei, luptători străini în rândurile sale.
„Cadavre peste tot”
Primul contact al lui Omar cu Azarnîh a avut loc în martie 2024, când acesta rămăsese blocat, cu foarte puțini bani, pe un aeroport din Moscova, împreună cu alți 14 sirieni.
Locurile de muncă în Siria erau rare și prost plătite. Omar spune că un recrutor de acolo le oferise bărbaților ceea ce ei au înțeles a fi muncă civilă de pază a unor instalații petroliere din Rusia. Au zburat la Moscova, doar pentru a afla că fuseseră înșelați.
Căutând opțiuni pe internet, spune Omar, unul dintre membrii grupului a găsit canalul Azarnîh și i-a trimis un mesaj. Ea s-a întâlnit cu ei la aeroport în câteva ore și i-a dus cu trenul la un centru de recrutare din Briansk, în vestul Rusia, afirmă el.
Acolo, spune Omar, le-a oferit contracte pe un an cu armata rusă, cu un salariu lunar echivalent cu aproximativ 2.500 de dolari (1.856 de lire sterline) și o primă de înscriere de 5.000 de dolari (3.711 lire sterline) — sume la care în Siria nici nu puteau visa.
Omar spune că contractele erau în limba rusă, pe care niciunul dintre bărbați nu o înțelegea, iar ea le-a luat pașapoartele, promițând că va aranja obținerea cetățeniei ruse. De asemenea, susține el, le-a promis că vor putea evita rolurile de luptă dacă îi plăteau câte 3.000 de dolari (2.227 de lire sterline) fiecare din primele de înscriere.
Dar, spune el, în mai puțin de o lună a ajuns pe linia frontului, cu, afirmă el, doar 10 zile de instruire și fără nicio experiență militară. „Suntem 100% siguri că vom muri aici”, spune într-unul dintre mesajele vocale trimise echipei de investigație.
„Sunt multe răni, multe explozii, multe bombardamente. Dacă nu mori din cauza exploziei, vei muri din cauza resturilor care cad peste tine”, spune el în mai 2024.
„Cadavre peste tot… am călcat pe trupuri moarte, Dumnezeu să mă ierte”, relatează luna următoare. „Dacă moare cineva, am văzut cu ochii mei: îl pun într-un sac de gunoi și îl aruncă lângă un copac”, adaugă el.
După aproape un an, a descoperit ceea ce Azarnîh nu îi explicase — un decret rusesc din 2022 permite, în esență, armatei să prelungească automat contractele soldaților până la încheierea războiului.
„Dacă îmi reînnoiesc contractul, sunt terminat — o, Doamne”, spune el.
Contractul i-a fost prelungit.
„Recrutați din universități”
Canalul de Telegram al Azarnîh are 21.000 de abonați. Postările ei le-au cerut adesea celor care doreau să se înscrie în armata rusă să îi trimită o copie scanată a pașaportului. Ulterior, ea a publicat documente de tip „invitație”, uneori însoțite de o listă cu numele bărbaților pentru care erau destinate.
S-a identificat peste 490 de astfel de invitații pe care le-a trimis în ultimul an unor bărbați din țări precum Yemen, Siria, Egipt, Maroc, Irak, Coasta de Fildeș și Nigeria.
În postările sale, ea a menționat recrutarea pentru un „batalion internațional de elită” și a precizat clar că sunt eligibile și persoanele aflate ilegal în Rusia — inclusiv cele cărora le-au expirat vizele.
Am vorbit cu opt luptători străini, inclusiv cu Omar, care au fost recrutați de ea, precum și cu familiile celor 12 bărbați care sunt dispăruți sau morți.
Mulți au considerat că Azarnîh i-a indus în eroare sau i-a exploatat pe recruți. Ei ne-au spus că bărbații știau că se alătură armatei, dar nu se așteptau să ajungă pe linia frontului. Mai mulți, precum Omar, au simțit că pregătirea primită a fost insuficientă sau au crezut că vor putea pleca după un an.
În Egipt, Yousef — al cărui nume a fost, de asemenea, schimbat — a declarat că fratele său mai mare, Mohammed, a început în 2022 un program universitar la Ekaterinburg, în Rusia.
Însă, spune Yousef, acesta a avut dificultăți în a-și plăti taxele, iar familiei i-a spus că o femeie rusoaică pe nume Polina începuse să-i ofere ajutor online, inclusiv posibilitatea de a lucra cu armata rusă, lucru despre care el credea că îi va permite să-și continue studiile.
„I-a promis cazare și cetățenie… cheltuieli lunare”, spune el. „Dintr-odată a fost trimis în Ucraina. S-a trezit luptând”, afirmă Yousef.
Ultimul lor apel a avut loc pe 24 ianuarie 2024, spune Yousef. Aproximativ un an mai târziu, Yousef spune că a primit pe Telegram un mesaj de la un număr rusesc, care conținea imagini cu trupul lui Mohammed. Familia a aflat, în cele din urmă, că acesta fusese ucis cu aproape un an înainte.
„Unii și-au pierdut mințile”
Azarnîh a devenit „unul dintre cei mai importanție recrutori” pentru armata Rusiei, spune Habib, un alt sirian care a servit în armata rusă. El a fost dispus să fie filmat, dar a vorbit sub un pseudonim de teama represaliilor.
Habib spune că el și Azarnîh „au lucrat împreună timp de aproximativ trei ani la invitații de viză pentru Rusia”. Nu a oferit alte detalii, iar rolul său în acest proces nu a putut fi confirmat independent. O imagine de pe rețelele sociale din 2024 îl arată alături de ea.
Azarnîh, originară din regiunea Voronej din sud-vestul Rusia, a administrat anterior un grup de Facebook care ajuta studenți arabi să vină la Moscova pentru studii, înainte de a-și lansa canalul de Telegram în 2024.
Habib spune că majoritatea recruților străini au ajuns în Rusia așteptându-se la roluri de pază a unor facilități sau de control la puncte de verificare. „Arabii care vin mor imediat. Unii oameni și-au pierdut mințile — e greu să vezi cadavre”, spune el.
Habib afirmă că l-a întâlnit pe Omar și grupul de sirieni la un centru de instruire militară. „Le promisese cetățenie, salarii bune și că vor fi în siguranță”, spune Habib. „Dar odată ce semnezi un contract aici, nu mai există nicio cale să pleci.”
„Niciunul dintre ei nu știa să folosească o armă. Chiar și atunci când se trăgea asupra lor, alegeau să nu răspundă cu foc… dacă nu tragi, vei fi ucis”, spune el. „Polina îi lua pe bărbați știind că vor muri.”
El afirmă că aceasta „primea 300 de dolari (223 de lire sterline) de la armată pentru fiecare persoană recrutată”. Această afirmație nu a putut fi confirmată independent.
„Nimic nu este gratuit”
Postările Azarnîh din a doua jumătate a anului 2024 încep să menționeze că recruții vor „participa la ostilități” și fac referire la luptători străini care au murit în luptă.
„Ați înțeles cu toții foarte bine că mergeați la război”, spune ea într-un videoclip din octombrie 2024. „Ați crezut că puteți obține un pașaport rusesc, să nu faceți nimic și să trăiți într-un hotel de cinci stele?… Nimic nu este gratuit.”
Într-un alt caz, din 2024, a fost ascultat un mesaj vocal trimis de Azarnîh unei mame al cărei fiu servea în armată. Azarnîh spune că femeia a „publicat ceva îngrozitor despre armata rusă”. Folosind injurii, îi amenință viața fiului și o avertizează pe femeie: „Te voi găsi pe tine și pe toți copiii tăi.”
Au fost efectuate încercări repetate de a o contacta pe Azarnîh. Inițial, ea a spus că va accepta un interviu dacă s-ar deplasa în Rusia, dar a refuzat ulterior. Când a fost întrebată într-un apel vocal despre afirmațiile potrivit cărora recruților li s-au promis roluri necombatante, a închis apelul. În mesajele vocale trimise ulterior, a spus că munca realizată împotriva sa este „neprofesionistă” și a avertizat asupra unor posibile acțiuni pentru defăimare. De asemenea, a afirmat: „Arabii noștri respectați își pot băga acuzațiile în fund.”
Ministerul rus de Externe și Ministerul Apărării nu au oferit un punct de vedere.
Anterior, în martie 2022, președintele Putin a susținut recrutarea bărbaților din Orientul Mijlociu, insistând că aceștia sunt motivați ideologic, nu financiar: „Există oameni care vor să vină voluntar, în special nu pentru bani, și să ofere ajutor oamenilor.”
„Stimulente financiare”
Jurnaliști și cercetători care urmăresc acest fenomen spun că persoane precum Azarnîh fac parte dintr-o rețea de recrutori informali.
Au fost identificate alte două conturi de Telegram, în limba arabă, care fac oferte similare pentru aderarea la armata rusă. Unul dintre ele include postări cu documente de tip „invitație” și liste de nume, iar celălalt a promovat prime mari de înscriere pentru alăturarea unui „batalion de elită”.
În septembrie, poliția din Kenya a anunțat că a destructurat o presupusă „rețea de trafic de persoane” despre care a spus că ademenea kenyeni cu oferte de muncă, dar îi trimitea să lupte în Ucraina.
Kateryna Stepanenko, cercetător asociat la Institute for the Study of War, a declarat că unele autorități municipale și regionale din Rusia au oferit stimulente financiare de până la 4.000 de dolari (2.970 de lire sterline) unor persoane precum specialiști în resurse umane sau locuitori locali, pentru a recruta ruși sau străini în serviciul militar.
Ea spune că Kremlinul a folosit inițial entități mai mari, precum gruparea militară privată Wagner și sistemul penitenciar, pentru recrutare, dar că din 2024 „a început să se bazeze și pe localnici și companii mai mici.”
Acest lucru „îmi sugerează că acele forme anterioare de recrutare nu mai generează același număr de recruți”, adaugă ea.
Între timp, Habib s-a întors în Siria după ce, spune el, a mituit mai mulți comandanți pentru a-i fi reziliat contractul. Omar a primit în cele din urmă cetățenia rusă și a reușit, de asemenea, să se întoarcă în Siria. Doi dintre sirienii alături de care a servit au murit, potrivit familiilor lor.
Azarnîh „ne vede ca pe niște cifre sau ca pe bani — nu ne vede ca pe oameni”, spune el. „Nu o vom ierta pentru ce ne-a făcut.”
Citeste tot articolul
Citeste tot articolul… – Sursa www.monitorulbt.ro/a>
contact: medialux85@gmail.com
