Related posts
Liderii Uniunii Europene au aprobat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, iar sprijinul total mobilizat de instituțiile UE și cele 27 de state membre se ridică la 177,5 miliarde de euro, în timp ce costurile estimate pentru refugiați în scenariul unei înfrângeri a Ucraina variază între 524 și 952 miliarde de euro pe patru ani.
Ajutorul total acordat Ucraina, de instituțiile UE și cele 27 state membre, de la începutul războiului până în prezent, se ridică la 177,5 miliarde de euro, potrivit Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS). Banii au fost acordați sub formă de sprijin financiar, militar și umanitar.
Dacă Rusia ar sparge frontul, iar Ucraina ar fi obligată să accepte o pace dezavantajoasă, numai costurile cu refugiații ucraineni pe care ar trebui să le suporte UE s-ar ridica la sume între 524 și 952 miliarde de euro, pe patru ani. La aceste sume se adaugă cheltuielile cu apărarea.
Dezbaterea politică despre povara financiară a războiului are loc într-un moment în care ajutorul Ucraina trebuie continuat, Statele Unite și-au redus implicarea financiară, iar Europa trebuie să acopere acest gol. Poziția Uniunii este complicată de tensiunile interne, inclusiv opoziția unor lideri populiști. La summitul european din 18–19 decembrie 2025, liderii UE au negociat modalitățile de finanțare a sprijinului pentru Ucraina în 2026–2027 și au căutat soluții pentru a evita blocajele politice interne.
Un pas important adoptat de statele membre a fost prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei pe termen nelimitat, fără necesitatea unei revizuiri semestriale și fără posibilitatea veto-ului național asupra acestora. Aceasta a permis UE să păstreze înghețate o parte din activele bancare rusești, în valoare de aproximativ 210 miliarde de euro, și să le folosească ca garanție pentru împrumuturi către Ucraina. De asemenea, la summit s-a convenit un pachet de sprijin în valoare de 90 de miliarde de euro, structurat ca împrumuturi pentru 2026-2027, dar care nu vor genera obligații bugetare directe pentru state precum Cehia, Ungaria și Slovacia.
Garantarea continuării sprijinului pentru Ucraina este considerată urgentă de creditori și donatori internaționali. Într-un comunicat din 26 noiembrie 2025, Fondul Monetar Internațional (FMI) a formulat astfel situația: „intervenția rapidă a donatorilor este esențială pentru a evita problemele de lichiditate.”
Germania alocă cele mai mari sume pentru finanțarea sistemelor de apărare antiaeriană și a tancurilor, în timp ce Polonia, Cehia și statele baltice au livrat cele mai multe arme grele.
Cheltuielile legate de refugiați apasă în mod special asupra Germania, Polonia, România și Cehia, însă majoritatea guvernelor le includ în propriile bugete, la capitolele „politici sociale” și „educație”.
FMI subliniază că nevoile fiscale și de finanțare externă ale Ucraina sunt mari, iar riscurile sunt „excepțional de ridicate” din cauza duratei și intensității războiului, precum și a fluctuațiilor sprijinului. Banca Mondială estimează necesarul de finanțare externă al Ucraina pentru 2025 la 37 de miliarde de euro.
Ucraina se îndreaptă spre unul dintre anii cu cele mai puține noi decizii de sprijin de la izbucnirea războiului, în 2022. Europa a alocat doar aproximativ 4,2 miliarde de euro în nou sprijin militar pentru Ucraina, o sumă departe de a putea compensa oprirea sprijinului din partea Statelor Unite, potrivit unei analize a Institutului Kiel.
Diferențele din interiorul Europei s-au accentuat. Franța, Germania și Regatul Unit și-au majorat semnificativ angajamentele, însă, în termeni relativi, rămân sub nivelul țărilor nordice. Italia și Spania au contribuit doar într-o măsură minimă la sprijin.
Potrivit unei sinteze publicate în octombrie 2025 de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), instituțiile UE și cele 27 de state membre, acționând împreună sub denumirea de „Team Europe”, au mobilizat aproximativ 177,5 miliarde de euro sub formă de sprijin financiar, militar și umanitar pentru Ucraina, din februarie 2022 și până în prezent.
În această sumă sunt incluse asistența macrofinanciară și cadrul Ukraine Facility în valoare de 50 de miliarde de euro pentru perioada 2024–2027, din care 38,27 miliarde de euro reprezintă sprijin bugetar direct, acordat în principal prin împrumuturi concesionale.
La acestea se adaugă contribuția militară, pe care EPRS o estimează la aproximativ 63-65 miliarde de euro, incluzând livrările realizate de statele membre și plățile prin Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF).
Aceste plăți sunt blocate de doi ani și jumătate din cauza vetoului Ungaria, fiind înghețate fonduri de circa 6 miliarde de euro. Cheltuielile legate de primirea și sprijinirea refugiaților reprezintă capitolul pe care EPRS, pe baza datelor Ukraine Support Tracker al Institutului Kiel, îl estimează la aproximativ 155 de miliarde de euro pentru perioada de la începutul lui 2022 și până în august 2025. Dacă adunăm toate aceste elemente — programele bugetare ale UE, ajutorul militar și cheltuielile pentru refugiați — „costul” Ucraina pentru Uniunea Europeană se ridică la circa 330 de miliarde de euro pe parcursul a 3,5 ani. Aceasta înseamnă aproximativ 90-100 de miliarde de euro pe an, în condițiile în care PIB-ul UE-27 a depășit 15.000 de miliarde de euro în 2024, adică circa 0,6–0,7% pe an din performanța economică a Uniunii Europene.
Potrivit unui comunicat al grupului Băncii Europene de Investiții (BEI) din iulie 2025, de la începutul invaziei ruse, instituția a mobilizat 3,6 miliarde de euro sub formă de sprijin și împrumuturi pentru Ucraina, în principal pentru infrastructura energetică, transporturi și finanțarea IMM-urilor.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) este cel mai mare investitor instituțional din Ucraina pe durata războiului. La Conferința pentru Reconstrucția Ucraina de la Roma din 2025, BERD a raportat un volum de 7,6 miliarde de euro al finanțării acordate în contextul conflictului și a anunțat că intenționează să mențină un nivel anual de 1,5-2 miliarde de euro.
Scopul principal al acestor finanțări este menținerea funcționării infrastructurii critice, precum centrale electrice, poduri, sisteme de termoficare urbană, puncte de trecere a frontierei, precum și susținerea întreprinderilor mici și mijlocii.
Conform unei analize realizate de Institutul Kiel, din 2022 până în prezent instituțiile UE și statele membre au angajat împreună aproximativ 165,7 miliarde de euro în sprijinul Ucraina, în timp ce Statele Unite au alocat circa 130,6 miliarde de euro.
Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS) subliniază că „Team Europe” a depășit Statele Unite în 2025 în ceea ce privește valoarea totală a sprijinului financiar, umanitar și militar alocat. La capitolul echipamente militare, statele membre ale UE au alocat 65,1 miliarde de euro, față de 64,6 miliarde de euro din surse americane, la care se adaugă angajamente europene suplimentare în valoare de 32,8 miliarde de euro.
O parte semnificativ mai mare a sprijinului american este nerambursabilă, în timp ce aproximativ 75% din finanțarea UE constă în împrumuturi concesionale, cu perioade lungi de grație și dobânzi subvenționate. Costul bugetar imediat este mai redus pentru UE, însă riscul financiar pe termen lung este mai mare, Uniunea mizând parțial pe faptul că aceste împrumuturi vor fi rambursate din active rusești sau printr-un eventual mecanism de despăgubiri de război.
Un studiu realizat de compania de analiză Corisk, împreună cu Institutul Norvegian pentru Afaceri Internaționale (NUPI), compară două scenarii. În Scenariul 1, (semi)victorie rusă, Moscova împinge frontul spre vest, iar Ucraina este forțată să accepte o „pace proastă”, pierzând chiar până la jumătate din teritoriu; în acest caz, Europa ar suporta costuri între 524 și 952 miliarde de euro pentru refugiați și cheltuieli sociale pe parcursul a patru ani, la care s-ar adăuga cheltuieli suplimentare pentru apărare, ceea ce ar duce nota de plată totală la 1,2-1,6 trilioane de euro.
În Scenariul 2, victorie ucraineană, Europa ar înarma Ucraina la scară largă — între 1.500-2.500 de tancuri, 2.000-3.000 de sisteme de artilerie, până la 8 milioane de drone și sisteme moderne de apărare antiaeriană — iar costul acestui scenariu ar fi de 522-838 miliarde de euro în patru ani.
Nu există un calcul oficial la nivelul UE privind costurile unui război NATO propriu-zis, însă o analiză din 2025 a think-tank-ului bruxellez Bruegel estimează că dacă Europa ar trebui să descurajeze Rusia fără Statele Unite, ar fi nevoie de cel puțin 300.000 de militari suplimentari și de cheltuieli de apărare suplimentare de circa 250 de miliarde de euro anual.
Conform studiului norvegian citat, în cazul unui conflict militar rusesc împotriva NATO, costurile suplimentare de apărare necesare pentru consolidarea flancului estic al Alianței ar ridica cheltuielile totale ale Europei, în Scenariul 1, la 1.200-1.600 miliarde de euro, sumă care nu include eventualele distrugeri de infrastructură sau posibile noi valuri de refugiați.
Citeste tot articolul
Citeste tot articolul… – Sursa www.monitorulbt.ro/a>
contact: medialux85@gmail.com
