Percheziții de amploare în București pentru destructurarea unei rețele infracționale
Într-o acțiune coordonată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), ofițerii din cadrul IGPR – Direcția de Investigații Criminale (DIC) au desfășurat mai multe percheziții domiciliare în București, în încercarea de a destructura o rețea specializată în obținerea ilegală de documente de identitate românești.
Ancheta autorităților
Procurorul de caz a declarat că în data de 25 noiembrie 2025 au fost puse în aplicare 17 mandate de percheziție la sediile unor instituții publice și locuințele unor persoane fizice. Aceste acțiuni fac parte dintr-o investigație care vizează infracțiuni de fals informatic, uz de fals și complicitate la fals informatic comise de funcționari publici din județul Suceava.
Citație originală: „Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) şi ofiţeri din cadrul IGPR – DIC au pus în executare în cursul zilei de astăzi, 25 noiembrie 2025, un număr de 17 mandate de percheziţie domiciliară la sediile unor instituţii publice şi la locuintele unor persoane fizice. Activităţile operative sunt realizate într-o cauză penală în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals informatic de către funcţionari publici de pe raza judeţului Suceava, respectiv pentru uz de fals şi complicitate la fals informatic de către beneficiarii documentelor de identitate”, potrivit Parchetului.
Modus operandi și scopul rețelei
Investigațiile vizează o rețea care, prin intermediul unor funcționari din cadrul unui serviciu de evidența populației și al unei primării, a obținut documente de identitate pentru persoane născute în Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova și alte țări din fostul URSS. Aceste documente erau neconforme cu realitatea, mai ales în ceea ce privește domiciliul și dobândirea cetățeniei române.
Citație originală: „Datele nereale se referă la certificate de cetăţenie falsificate şi la domiciliul persoanei, care este fictiv, deoarece beneficiarul nu a locuit niciodată la adresa respectivă, totul cu scopul obţinerii de către beneficiar a unui act de identitate care face dovada identităţii, a cetăţeniei române şi, după caz, a domiciliului sau a reşedinţei în România”, menționează Parchetul.
Metodele folosite de rețea
Conform anchetatorilor, beneficiarii au primit cărți de identitate care atestă domiciliul la imobile aparținând unor cetățeni români, fără acordul acestora și uneori la adrese care nu erau locuibile. Documentele au fost obținute prin întocmirea în fals a declarațiilor de luare în spațiu, fără ca persoanele respective să fie prezente în fața funcționarilor de la Serviciul de Evidență a Persoanelor.
Continuarea investigațiilor
Parchetul a dispus continuarea urmăririi penale pentru 18 persoane care au obținut cărți de identitate și pașapoarte în baza unor certificate de cetățenie falsificate. Acțiunile autorităților continuă, scopul fiind găsirea tuturor celor implicați și elucidarea completă a mecanismelor utilizate de rețea.
Citație originală: „Faţă de un număr de 18 beneficiari s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale, deoarece au obţinut cărţi de identitate şi paşapoarte pe baza unor certificate de cetăţenie falsificate anterior”, menţionează Parchetul ICCJ.
Concluzii
Operațiunile desfășurate de autorități subliniază gravitatea fenomenului și complexitatea anchetei, având în vedere implicarea unor instituții publice. Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile colaborează pentru a asigura aplicarea legii și protejarea integrității documentelor oficiale românești. Se așteaptă ca rezultatele finale ale investigației să clarifice toate aspectele implicate.
Citeste tot articolul
Citeste tot articolul… – Sursa origina
contact: medialux85@gmail.com
