Tensiunea agricolă din România a atins un nou punct critic: un fermier din județul Botoșani, Costică Murariu, a ajuns în situația paradoxală de a deține 430 de hectare de teren arabil fără să fi semănat nimic, din lipsa unui tractor și a fondurilor necesare pentru arendă. Situația dezvăluie o problemă sistemică într-un sector esențial pentru economia țării.
O Fermă în Criză
Costică Murariu, agricultor din satul Românești, județul Botoșani, este un exemplu viu al crizei financiare care afectează tot mai mulți fermieri din România. Încercând să își achite datoriile care depășesc 800.000 de euro, Murariu a fost forțat să își vadă utilajele scoase la licitație. În prezent, deși deține terenul agricol, nu își poate permite să îl prelucreze deoarece îi lipsesc resursele financiare pentru a închiria sau a cumpăra un tractor.
Executat Silit, fără Perspective Imediate
Povestea lui Murariu este complicată de faptul că nu poate investi în culturile de toamnă sau de primăvară, creând astfel un cerc vicios al sărăciei. „Nu am semănat nimic că nu am cu ce; utilajele, ca și toți banii din conturi, în jur de 9 miliarde de lei în bani vechi, mi le-au luat băncile și am rămas în faliment”, a declarat fermierul pentru revista-ferma.ro, subliniind cum dificultățile economice personale se reflectă adesea în incapacitatea de a plăti salarii sau de a onora contractele de arendă.
Potrivit surselor consultate de redacție, lipsa de finanțare a fermierilor mici și mijlocii este o problemă la nivel național. Lipsa de politici de sprijin consistente și accesul dificil la creditarea bancară transformă afacerile agricole într-o aventură riscantă, cu urmări nefaste nu doar pentru antreprenori, ci și pentru economia rurală.
Dilema Arendei
Murariu este îngrijorat că, dacă nu își poate plăti arenda către localnici, ar putea pierde terenul. Arenda se ridică la aproximativ 200 de euro pe hectar, iar realitatea economică din Botoșani face ca această sumă să fie un obstacol greu de depășit pentru mulți fermieri. El și-ar dori să cultive floarea-soarelui, porumb și, eventual, lucernă, dar fără un tractor și fără banii necesari pentru un avans, aceste planuri rămân doar la nivel de intenție.
„Nu mi-a dat bani de arat (am reușit de am brăzdat tot terenul din toamnă, numai Dumnezeu știe cum am făcut-o!), nu mi-a dat bani de sămânță, nu mi-a dat bani pentru arendă!” povestește Murariu, amintind despre planul de reorganizare aprobat în cadrul procedurii de insolvență.
Nevoia de Suport și Solidaritate
Într-o țară cu potențial agricol vast, dar și cu provocări imense, exemplul lui Murariu ridică întrebări despre viitorul fermierilor români care nu beneficiază de sprijin adecvat. „Dacă prindeam un an bun, ieșeam din necaz!” spune el, evocând speranța pentru condiții meteorologice mai bune și o redresare economică.
Analiza noastră arată că soluțiile ar putea veni din îmbunătățirea politicilor agricole, simplificarea accesului la finanțare și o mai mare solidaritate din partea sectorului privat și public. Un ajutor pentru Costică Murariu sau alți fermieri aflați în situații similare ar putea consta în fonduri de urgență sau măsuri de reducere a datoriilor în context de criză.
Încheind, povestea fermierului din Botoșani este un apel nu doar la compasiune, ci și la acțiune concretă, într-o încercare colectivă de a susține unul dintre cele mai valoroase sectoare ale României. Numai cu acțiuni concertate se poate spera la o revitalizare a agriculturii naționale, garantând astfel stabilitatea alimentară și economică a țării.
Citeste tot articolul
Citeste tot articolul… – Sursa Botosaneanul.ro
contact: [email protected]
