Istoria Rădăuțiului Prut, un sat la frontiera nordică a României, rămâne încărcată de povești fascinante din vremurile în care marele drum comercial traversa aceste meleaguri, legând întreaga Europă. Cu toate acestea, astăzi, Rădăuți Prut apare doar ca un sat încremenit în timp, la marginea României, ascunzând în spatele său o istorie de o aură fabuloasă, care odată îl transforma într-un punct crucial pe harta comerțului internațional.
Satul de la capătul României
În ciuda aspectului său actual modest, Rădăuți Prut are o istorie care îl poartă dincolo de un simplu sat rural. Aflat literalmente la frontiera româno-moldoveană, această așezare a fost, acum peste două secole, un important târg comercial. În prezent, localitatea rămâne marcată de amintirea inundațiilor catastrofale care au zdruncinat-o de-a lungul timpului. Populația îmbătrânită, dar cunoscută pentru etica muncii și spiritul întreprinzător, reflectă un trecut când Rădăuți Prut era un pivot al comerțului internațional.
Localnicii se mândresc cu performanțe remarcabile în agricultură, utilizând astăzi cele mai avansate tehnologii, lucrând sute de hectare de pământ cu utilaje moderne. Amintirile gloriei trecute continuă să fie o sursă de inspirație pentru dezvoltarea comunității actuale.
De la „Calea pribegiei” la „Calea Hotinului”
Originile acestui sat se întind departe în istorie. Primele dovezi ale existenței sale datează încă din paleolitic, cu artefacte neolitice care atestă o locuire continuă. Prima mențiune documentară se găsește în anul 1437, când Rădăuți era punct de refugiu pe „drumul pribegiei”, folosit de boierii care fugeau de invaziile tătărești și otomane.
Sub domnia lui Ștefan cel Mare, satul a cunoscut o transformare majoră, devenind un târg prosper datorită amplasării sale strategice la interfața a două mari drumuri comerciale, „Calea Hotinului” și „Șleaul Ștefăneștilor”. Ambele drumuri duceau către târgurile Poloniei și, se zice, intersectau celebrul Drum al Mătăsii.
În 1771, sub patronajul lui Costache Sturza, Rădăuți Prut și-a consolidat renumele de centru comercial relevant din ceea ce avea să devină ulterior Moldova. Alte referințe istorice indică existența unui pod de lemn impresionant care traversa Prutul, legând localitatea de Imperiul Țarist.
„Micul Orient” de la granița de nord a Moldovei
Perioada înfloritoare a comerțului din ultima parte a secolului al XIX-lea transformase Rădăuți Prut într-un oraș de frontieră vibrant. Localitatea dispunea de toate facilitățile moderne ale timpului – farmacii, hoteluri, bresle meșteșugărești, ateliere de cizmărie și croitorie, și chiar două sinagogi, așa cum remarcă istoricul Viorel Alupoi.
Povestirile locuitorilor mai în vârstă, precum tanti Porfira care și-a trăit copilăria alături de ultimele familii de evrei ale locului, continuă să împletească pasiunile și miresmele unei epoci demult apuse, dar neuitate de cei care îi cunoșteau mândria și vitalitatea.
Rădăuți Prut rămâne un simbol al unor vremuri prospere, o parte dintr-o moștenire culturală și comercială care continuă să fascineze și să inspire, chiar și într-o eră în care modernitatea a pătruns mult mai lent.
Citeste tot articolul
Citeste tot articolul… – Sursa Botosaneanul.ro
contact: [email protected]
