Acțiunile suveraniștilor din România, care susțin discursuri antieuropene și anti-NATO, sunt intensificate de contextul internațional și sunt exploatate de propaganda rusă în pragul alegerilor din luna mai, avertizează experții.
În ultimele luni, suveraniștii din România au prioritizat promovarea unui discurs care echoază propaganda rusă, punând accent pe teme precum implicarea României într-un conflict cu Rusia și percepția că țara ar fi „sclava” Uniunii Europene. Această abordare devine tot mai proeminentă pe măsură ce alegerile prezidențiale se apropie, mulți dintre liderii politici fiind acuzați că își bazează campaniile pe dezinformare.
Proiectele de apărare și contestările la CCR
Printre măsurile controversate adoptate recent se numără proiectele de apărare care vizează doborârea dronelor rusești și desfășurarea misiunilor pe timp de pace. Formațiuni politice, precum AUR, POT și SOS, au votat împotriva acestor inițiative și le-au contestat la Curtea Constituțională, blocând astfel promulgarea de către președintele interimar. Argumentele aduse de suveraniști includ îngrijorări că „Legea dronelor” ar supune armata voinței altor popoare decât cel român.
Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a criticat aceste sesizări, considerând că sunt motivate politic și nu au o bază solidă. În cadrul unor declarații, Bălăceanu a subliniat importanța unei ierarhii militare clare chiar și în timp de pace, pentru a preîntâmpina potențialele amenințări.
Contextul internațional și reacția suveraniștilor
Ion M. Ioniță, redactor-șef la Historia, a explicat că ascensiunea formațiunilor suveraniste este alimentată de turbulențele internaționale, în special cele legate de evenimentele din Ucraina și reacțiile din diverse capitale ale lumii. El a menționat că narațiunile suveraniste din România sunt sprijinite de radicali din SUA, ceea ce reaprinde retorica anti-europeană și anti-NATO.
Dezinformările și problema apartenenței la NATO și UE
Un episod relevant este cel din cadrul partidului POT, care a lansat un atac la adresa lui Ilie Bolojan, motivând că acesta nu ar respecta linia diplomatică prevăzută între București și Washington. Anamaria Gavrilă, președinta POT, a susținut informații false despre posibile acțiuni militare românești în Ucraina, în pofida rectificărilor primite.
Călin Georgescu, o altă figură centrală a suveraniștilor, a cerut un referendum pentru a decide apartenența României la Uniunea Europeană și NATO, declarând într-un interviu că țara este „sclava” Bruxelles-ului. Aceste inițiative au atras atenția Serviciului de Informații Externe al Rusiei, care a intervenit în apărarea lui Georgescu, intensificând temerile legate de interferențele externe în politica românească.
Atmosfera creată de aceste mișcări politice și influențele externe sugerează un viitor tumultuos pe scena politică românească, unde dezinformarea și retorica extremă ar putea deveni elemente centrale în dezbaterile publice și campaniile electorale.
Citeste tot articolul
Citeste tot articolul… – Sursa Botosaneanul.ro
contact: medialux85@gmail.com
