Dezvăluind semnificațiile Postului Paștelui: O incursiune în tradiții și rigorile spirituale
Postul Paștelui, cunoscut și ca Postul Mare, este perioada cea mai lungă și mai aspră din calendarul creștin ortodox. În 2025, acesta se întinde de pe 3 martie până pe 19 aprilie, incluzând 40 de zile de post propriu-zis și opt zile din Săptămâna Patimilor, totalizând 48 de zile de reflecție și purificare spirituală.
Înaintea Postului Mare, creștinii trec printr-o etapă de pregătire numită Săptămâna Albă (24 februarie – 2 martie 2025), perioadă în care se renunță la consumul de carne, dar sunt permise lactatele și peștele. Aceasta se finalizează cu Duminica lăsatului secului de brânză, un moment important pentru cererea de iertare și împăcare.
Rigorile alimentare în timpul postului sunt stricte: renunțarea completă la produse de origine animală, consumarea mâncărurilor fără ulei și vin în zilele de luni, miercuri și vineri, excepțiile fiind pe 25 martie (Buna Vestire) și pe 13 aprilie (Florii), când consumul de pește este permis.
Pe lângă restricțiile alimentare, Postul Paștelui este un timp al rugăciunii intensificate, spovedaniei și împărtășaniei, menit să purifice gândurile și să consolideze legătura cu divinul. Tradițiile și obiceiurile asociate acestei perioade reflectă o îmbinare între spiritualitate și cultura populară, incluzând superstiții și rituri vechi de generații.
Prin urmare, Postul Paștelui nu este doar o abstinență de la anumite alimente, ci o călătorie spirituală complexă, ce pregătește creștinii pentru sărbătoarea Învierii Domnului, moment esențial al speranței și reînnoirii în credința creștină.
Citeste tot articolul
Citește mai mult – Sursa Google News
contact: [email protected]
