"Impozitul pe cifra de afaceri agită apele în mediul de afaceri românesc"
Introdus în 2024, Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) a generat numeroase reorganizări în rândul companiilor mari din România, determinând antreprenorii să caute soluții pentru evitarea noii obligații fiscale.
Legea nr. 296/2023, care a implementat IMCA, a fost concepută pentru a aduce la bugetul de stat sume echitabile de la firmele cu venituri peste 50 de milioane de euro, care adesea raportează profituri modeste sau chiar pierderi. Antreprenorii au răspuns rapid, reconfigurând modelele de business pentru a eluda această taxă, inclusiv prin divizarea societăților și fuziuni transfrontaliere.
Astfel, prin fragmentarea operațiunilor, companiile rămân sub pragul de 50 de milioane de euro cifră de afaceri, continuând să-și desfășoare activitatea în multiple entități juridice mai mici. Corectitudinea legală a acestor practici rezonează într-un mediu fiscal constant amenințat de controale riguroase ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală, mai ales în ce privește prețurile de transfer și conformitatea fiscală.
Implicarea ANAF poate duce la recalcularea impozitelor și aplicarea de amenzi substanțiale, estimându-se o creștere a veniturilor statului, dar punând presiune pe capacitatea companiilor de a investi și crește. Aceste acțiuni sunt menite să complinească deficitul de buget, cu toate că riscurile asumate de companii pentru a evita impozitul pot debilita chiar structura economică a țării.
În acest context tensionat, specialiștii avertizează asupra impactului pe termen lung al IMCA asupra mediului investițional și al competitivității economice din România.
Citeste tot articolul
Citește mai mult – Sursa Google News
contact: [email protected]
