Sânzâienele, cunoscute și ca Drăgaicele, sunt sărbătorite la 24 iunie și reprezintă o tradiție bogată în mitologie românească. Ele sunt zâne care acordă bogăție recoltei, vindecă bolnavii, protejează culturile de grindină și, conform unor credințe, îl vor lăsa mut sau nebun pe cel care asistă la dansul lor. Sărbătoarea Sânzienelor este tiepuită de practici precum folosirea florilor cu același nume în scopul prosperității și aflarea jumătății.
Originară dintr-un cult roman dedicat zeiței Diana, Sânzâienele este cunoscută mai ales în Ardeal, în timp ce în Muntenia și Oltenia se sărbătorește Drăgaica. Numele provine de la Sancta Diana, iar în slavă, numele este Drăgaica. Specialiștii afirmă că sărbătoarea își are originea într-un cult geto-dacic străvechi al Soarelui.
Această tradiție este legată de nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, în calendarul creștin ortodox. Sânzienele – zâne bune care dacă sunt sărbătorite cum se cuvine, binecuvântează recoltele, aduc fertilitate femeilor, măresc numărul animalelor și vindecă bolnavii. În caz contrar, se supără și devin asemenea zânelor rele, cunoscute în mitologia populară drept iele sau rusali.
Ritualurile sărbătorii Sânzienelor vizează asigurarea fertilității și belșugului. Mănușile și femeile alibare îți pot afla destinul prin diferite practici. Pentru purificare, în satul bistrițean Maieru, localnicii mențin obiceiul de a aprinde focuri și a sări peste acestea în ajunul sărbătorii de Sânziene.
Etnologii și folcloriștii consideră Sânzienelor ca o sărbătoare a Soarelui, legat de caracteristicile sale specifice, ca aprinderea unei torțe de către băieți, numită „făclia Sânzienelor”. Sărbătoarea este marcată prin diverse ritualuri menite să asigure rodnicia recoltei și fertilitatea.
Citeste tot articolul
Sursa & Foto Credit- „www.botosaninews.ro”
contact: [email protected]
