Drumul care duce spre biserica din piatră constă în urmele de roţi lăsate de maşinile care au trecut pe aici. E un drum de pământ şi iarbă, care dispare şi reapare în funcţie de distribuirea tufelor de ciulini pe traseu. Singurele indicatoare sunt pictate de mână, cu roşu şi albastru, direct pe pietre. O placă de beton, rectangulară, reprezintă punctul de reper spre care te îndrumă sătenii. „Veţi vedea un pietroi… Apoi faceţi dreapta…”.
Lângă pietroi, pasc oile, iar ciobanul care le veghează e bucuros să dea explicaţii. „Nu v-aţi rătăcit, pe aici o ţineţi tot aşa, pe lângă pădure”. Pe pajişte, unde nu sunt oi, se văd ulii, aşezaţi la pândă, după rozătoare mici. Nici o altă pasăre nu îndrăzneşte să cuibărească în zonă. O vulpe îşi flutură coada pe după nişte bolovani.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/12/biserici-rupestre-s-13-1024x683.jpg)
O scară spre cer
Biserica a fost săpată într-un perete de…